Despre infecția cu Helicobacter pylori
Helicobacter pylori este o bacterie ce colonizează stomacul și determină inflamația mucoasei acestuia – gastrită. Transmiterea Helicobacter pylori este inter-umană, pe cale oral-orală sau fecal-orală.
Helicobacter pylori reprezintă un carcinogen de gradul 1 ce poate contribui la dezvoltarea cancerului gastric. Mecanismele prin care Helicobacter pylori poate determina apariția cancerului gastric includ inflamația cronică persistentă cu risc de progresie spre atrofie gastrică, displazie gastrică și ulterior cancer gastric, dar și factori ce țin de virulența bacteriei și determină alterarea ADN-ului la nivelul celulei epiteliale gastrice ce promovează instabilitate genomică.
Prevalența
Prevalența infecției cu Helicobacter pylori crește odată cu vârsta, fiind mai ridicată în rândul copiilor și adolescentilor. În ultimii 30 ani, prevalența infecției cu Helicobacter pylori se află în scădere. La nivel mondial, aceasta se situează în jurul procentului de 50%, fiind variabilă în funcție de varsta, statut socio-economic, condițiile de igienă, zona geografică sau boli asociate.
Factori de risc pentru infecția cu Helicobacter pylori includ:
- absența unei surse de apă potabilă,
- traiul în țări subdezvoltate,
- condițiile precare de igienă,
- conviețuirea în medii aglomerate, sau cu membri ai familiei infectați.
Simptome
Tabloul clinic al pacienților infectați cu Helicobacter pylori este variabil. Majoritatea pacienților nu prezintă simptome.
Prezența simptomatologiei la pacienții cu Helicobacter pylori se datorează apariției gastritei sau a bolii ulceroase ce se pot manifesta prin: durere/arsură/disconfort în regiunea centrală și superioară a abdomenului, greața, vărsături, lipsa poftei de mâncare, balonare. În funcție de severitatea leziunilor gastrice, pacienții pot prezenta inclusiv semne ale hemoragiei digestive superioare (vărsătura cu sange, scaune negre) sau tablou clinic de peritonită acută în cazul unui ulcer gastric perforat (dureri abdominale foarte intense, greață, vărsături, febră).
Modalități de diagnostic
Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori se poate stabili prin metode invazive sau noninvazive.
Metodele neinvazive de testare includ: antigenul fecal Helicobacter pylori, anticorpii anti Helicobacter pylori din sânge, urina sau salivă, testul respirator cu uree marcată, testele moleculare de amplificare a ADN-ului bacterian din proba de scaun sau saliva. Dintre acestea din urmă, cea mai mare sensibilitate și specificitate o au antigenul fecal și testul respirator cu uree.
Testele invazive presupun prelevarea de biopsii de la nivelul stomacului prin intermediul endoscopiei digestive superioare urmate de test rapid, examen histopatologic sau însămânțare pe mediu de cultură.
Tratament
Infecția cu Helicobacter pylori presupune o asociere de 2 antibiotice alături de inhibitorii de pompă de protoni timp de 10-14 zile. Creșterea rezistenței la antibiotice din ultimele decade reprezintă o reală problemă de sănătate publică, motiv pentru care, periodic, cercetătorii revizuiesc ghidurile de tratament pentru Helicobacter pylori în funcție de rezistența raportată pe zone geografice.
Pentru verificarea eradicării infecției cu Helicobacter pylori se utilizează antigenul fecal Helicobacter pylori sau testul respirator cu uree. Testarea după finalizarea tratamentului se realizează la distanța de minim 4 săptămâni de acesta.
Pentru ameliorarea simptomatologiei, se recomandă de asemenea asocierea unui regim alimentar ce presupune evitarea consumului de alimente cu conținut crescut de grăsimi, a băuturilor carbogazoase, alimentelor acide și picante. Dieta trebuie să fie echilibrată și bogată în nutrienți pentru a evita deficitul de fier asociat infecției cu Helicobacter pylori.
Complicații
Infecția cu Helicobacter pylori include: boală ulceroasă, gastrită atrofică, adenocarcinomul gastric sau limfomul MALT.
Având în vedere creșterea rezistenței la antibiotice a bacteriei Helicobacter pylori, dezvoltarea unui vaccin sigur și eficient împortiva acestei bacterii reprezintă o țintă importantă pentru cercetători. În prezent, vaccinurile împotriva Helicobacter pylori sunt la stadiul de studii clinice.
Eradicarea infecției cu Helicobacter pylori vindecă gastrita cronică activă și boala ulceroasă, reduce riscul de ulcer peptic hemoragic la pacienții aflați în tratament cronic cu antiinflamatorii sau aspirină, și reduce riscul de cancer gastric la subiecții infectați.
