SERVICII MEDICALE
Endoscopie digestivă superioară
Endoscopia digestivă superioară reprezintă o modalitate de vizualizare a esofagului, stomacului și a unei porțiuni din duoden prin intermediul unui tub flexibil dotat cu o cameră de filmat introdus pe la nivelul cavității bucale. În timpul explorării se vizualizează în timp real mucoasa tubului digestiv superior, se pot preleva biopsii, dar și efectuarea de proceduri terapeutice.
Tot ce trebuie să știi despre endoscopie
Endoscopia digestivă superioară diagnostică se indică în urmatoarele situații:
- simptomatologie de tub digestiv superior ce persistă în ciuda tratamentului adecvat (dureri de etaj abdominal superior);
- vărsături persistente;
- simptome care sugerează afecțiuni organice;
- investigarea unei anemii feriprive sau megaloblastice;
- suspiciune de boală celiacă;
- pentru depistarea varicelor esofagiene sau gastrice la pacienții cu sindrom de hipertensiune portală;
- diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori prin prelevarea de biopsii cu examen anatomopatologic sau test rapid de detecție;
- supravegherea pacienților cu esofag Barrett, gastrită atrofică sau cu metaplazie intestinală;
- sindroame de polipoză familială;
- hemoragie digestivă superioară exteriorizată prin hematemeza sau melenă;
- pentru biopsierea unor leziuni decelate la examenul computer tomografic (CT) sau examen radiologic baritat eso-gastro-duodenal.
Pașii pentru o procedură de succes
1. O consultatie gastroenterologica prealabila
Inainte de efectuarea colonoscopiei este necesara o consultatie gastroenterologica, efectuata de catre medicul care va realiza procedura. In cadrul acestei consultatii, se cunoaște istoricul medical al pacientului (boli asociate, interventii chirurgicale, tratament cronic, alergii medicamentoase), se realizeaza examenul clinic, si se recomanda analize de sange sau scaun pentru a facilita orientarea diagnosticului.
2. Pregatirea cu o zi inainte de procedura
Pentru o buna vizualizare a interiorului colonului, este necesara o pregatire inainte de procedura, ce are ca scop eliminarea materiilor fecale din intestin. Pregatirea se face cu o zi inainte de explorare, sau in ziua explorarii (in functie de ora la care este programata colonoscopia) si se realizeaza cu ajutorul unor solutii cu efect laxativ.
Este importanta si alimentatia din saptamana premergatoare colonoscopiei: se recomanda evitarea consumului de alimente cu seminte si alimentele bogate in fibre. Cu o zi inainte de colonoscopie, se recomanda un regim lichidian (apa, ceai, supa strecurata, zeama de compot deschisa la culoare). Pregatirea pentru colonoscopia si ingestia de lichide se finalizeaza cu aproximativ 6 ore inainte de investigatie.
3. Optarea pentru un confort sporit
Pentru a diminua disconfortul din timpul procedurii, colonoscopia se poate realiza cu analgo-sedare. Sedarea presupune administrarea intravenoasa a unor medicamente care induc un somn moderat sau profund. In timpul sedarii, pacientul este monitorizat continuu de catre medicul anestezist si asistenta medicala. Sunt urmariti parametrii vitali precum: tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, ritmul cardiac, frecventa miscarilor respiratorii, saturatia oxigenului. In functie de varsta pacientului si comorbiditatile asociate, medicul anestezist poate opta pentru sedare moderata sau profunda.
4. Procedura in sine
Durata procedurii variaza de la 30 minute la 60 de minute in functie de lungimea colonului, spasticitate, gradul pregatirii.
Colonoscopul se introduce prin orificul anal si se avanseaza progresiv pana in cec prin insuflarea de aer sau apa pentru destinderea colonului si o vizualizare optima a mucoasei intestinale. La retragerea colonoscopului se indeparteaza resturile lichide de materii fecale prin spalare si aspirare, se inspecteaza cu atentie mucoasa intestinala, se aspira excesul de aer si se realizeaza manevrele de biopsiere sau polipectomie atunci cand este cazul.
5. Refacere post-procedura
TImpul de recuperare dupa investigație variaza de la pacient la pacient. In majoritatea cazurilor, dupa efectuarea colonoscopiei, senzatia de balonare poate persista cateva ore postprocedural. Pacientul va fi monitorizat pana la trezirea din sedare si ulterior inca 30-60 minute, urmand a fi externat in prezenta unui insotitor. Dupa trecerea efectului anestezic, pacientul isi poate relua alimentatia normala.
Important de știut
Când apelăm la procedura de endoscopie digestivă superioară?
Pentru diagnosticare
Endoscopia digestiva superioară stabilește diagnostice precum:
- gastrită, ulcerul gastric sau duodenal
- BRGE (boala de reflux gastroesofagian)
- esofagita, stenoze esofagiene, hernia hiatala, esofag Barrett;
- polipi sau tumori localizate la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului;
- varice esofagiene sau gastrice.
În scop terapeutic
Indicațiile endoscopiei digestive terapeutice includ:
- îndepărtarea endoscopica a polipilor;
- manevre de hemostază (de oprire a sângerării);
- extragere de corpi străini;
- tratamentul varicelor esofagiene prin bandare sau sclerozare;
- dilatarea stenozelor;
- plasare de dispozitive de nutriție la pacienții care nu se pot alimenta pe cale naturală.
Confortul tău digestiv începe cu un consult
Programează-te pentru un consult la Dr. Sandina Duduman, în cadrul Rețelei Medicale Arcadia din Iași.
