Despre boala de reflux gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian reprezintă o afecțiune în care o parte din conținutul gastric refluează în esofag, orofaringe sau căile respiratorii.
Pentru a ajunge în stomac, alimentele mestecate parcurg esofagul. La limita dintre esofag și stomac se găsește un inel muscular numit sfincter esofagian inferior (SEI). Rolul acestuia este de a se deschide și de a permite trecerea alimentelor în stomac urmând ca ulterior să se închidă și să împiedice întoarcerea conținutului gastric înapoi în esofag. Perturbările funcției acestui sfincter determină apariția refluxului gastroesofagian.
Boala de reflux gastroesofagian este cea mai frecventă afecțiune a tractului digestiv superior, are incidență în crețtere, iar prevalența atinge 14% în rândul femeilor și 10% în rândul barbaților.
Cauze
- hernia hiatală – reprezintă alunecarea unei porțiuni din stomac, deasupra diafragmului, la nivelul toracelui. Este una dintre cele mai frecvente cauze de RGE (reflux gastroesofagian)
- obezitatea – determină creșterea presiunii intraabdominale și relaxarea tranzitorie a sfincterului esofagian inferior, cu refluarea secundară a conținutului gastric în esofag
- alte cauze de creștere a presiunii intraabdominale: purtarea de centuri strânse sau corset, formațiunii tumorale intraabdominale voluminoase, sarcina
- consumul de băuturi carbogazoase, alcool, alimente acide, dieta bogată în grăsimi
- fumatul – nicotina produce scăderea presiunii la nivelul SEI
- intervenții chirurgicale în regiunea eso-gastrică, ce pot afecta integritatea sfincterului esofagian inferior
- unele medicamente ce pot determina relaxarea SEI: aspirina, anticolinergice, nitrați, antiinflamatorii nesteroidiene, medicamente pe bază de estrogen sau progesteron

Simptome
Simptomele clasice
- Pirozisul este acea senzație de arsură în spatele sternului, ce apare postprandial (la 30-60 minute după masă), în timpul efortului fizic, sau în poziția aplecat/întins la orizontală.
- Regurgitația reprezintă întoarcerea fără efort a conținutului gastric în cavitatea bucală, fiind resimțită de pacient ca un gust acru în cazul refluxului acid, sau un gust amar, în cazul refluxului alcalin.
Simptome atipice
- simptome atipice digestive: greață, vărsături, dureri de stomac, balonare, senzație de sațietate precoce
- simptome respiratorii: tuse cronică, astm, respirație suierătoare (wheezing)
- simptome în sfera ORL: disfonie, senzație de corp străin la nivelul gâtului, laringită, faringită, gingivită, arsuri bucale, sinuzită, rinită
- simptome generale: dureri toracice anterioare, tulburări de somn.
Important de știut
Apariția complicațiilor se traduce prin dificultatea la înghițire sau perceperea blocării alimentelor la nivelul esofagului, a durerilor retrosternale sau a hemoragiei digestive (vărsătură cu sange, scaune negre).
Semnele de alarmă precum scăderea în greutate, durerea sau dificultatea la inghițire, vărsăturile persistente sau cu sânge, disfonia (raguseală), prezența anemiei, impun efectuarea de explorări suplimentare (precum endoscopia digestivă superioară).
Diagnostic
Diagnosticul este facil în prezența simptomelor clasice ale BRGE, însă în anumite condiții, pot fi necesare investigații suplimentare, cum ar fi:
Reprezintă investigația de prima linie în cazul BRGE. Presupune vizualizarea esofagului și a stomacului prin intermediul unui tub flexibil dotat cu o cameră de filmat. Endoscopul avansează de la nivelul cavității bucale, vizualizându-se în mod direct mucoasa esofagului, modificările acesteia precum esofagita de reflux sau esofagul Barrett, hernia hiatală.
Evaluarea infecției cu Helicobacter pylori
Este necesară în cazul prezenței simptomatologiei de reflux întrucât, atât gastrita, boala ulceroasă dar și cancerul gastric, pot prezenta simptome similare BRGE.
Monitorizarea pH-ului esofagian
Se indică pentru a cuantifica RGE la pacienții cu endoscopie digestivă superioară normală, cu simptome sugestive pentru RGE, dar răspuns slab la tratament. Presupune introducerea unui cațeter subțire până la nivelul esofagului ce inregistrează modificările pH-ului de la acest nivel, detectând astfel episoadele de reflux.
Examenul radiologic eso-gastro-duodenal
Este mai puțin recomandat astăzi, având în vedere accesul la endoscopia digestivă superioară. Presupune ingerarea unei soluții pe bază de bariu, urmată de realizarea unei radiografii, și poate evidenția anomalii structurale sau funcționale ale esofagului sau stomacului.
Manometria esofagiană
Este utilă pentru excluderea unor tulburări motorii esofagiene.

Tratament
Măsurile igieno-dietetice:
- adoptarea unei diete echilibrate, cu mese mici și fractionate
- evitarea consumului de alimente cu conținut crescut de grăsimi, a alcoolului, cafelei, ciocolatei, alimentelor acide (citrice, suc de rosii), condimentelor și a băuturilor acidulate
- evitarea fumatului întrucat nicotina determină scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior favorizând astfel refluxul gastroesofagian.
Măsurile generale
Asociate regimului igieno-dietetic și tratamentului medicamentos ajută la prevenirea episoadelor de reflux:
- scăderea în greutate
- ridicarea capului patului
- evitarea poziției culcat sau aplecat pentru cel puțin 2-3 ore după masa,
- evitarea decubitului lateral drept.
Tratamentul medicamentos
Include administrarea de antiacide, prokinetice, antisecretorii.
- Antiacidele sunt medicamente ce neutralizeaza acidul din stomac, pe baza de aluminiu, magneziu sau alginat. Au acțiune rapidă, dar de scurta durata și se administrează între mese
- Prokineticele determina creșterea presiunii la nivelul SEI, stimulează peristaltica esofagiana si accelereaza evacuarea stomacului.
- Medicatia antisecretorie include blocantii receptorilor H2 și inhibitorii de pompa de protoni (IPP). Eficacitatea IPP este superioara BRH2, si reprezinta prima linie de tratament al BRGE, cu un profil de siguranță bun.
Tratamentul chirurgical
Se indică pacienților care nu răspund la tratamentul medicamentos, cei ce asociază hernie hiatală mare, pacienții ce prezintă complicații precum stenoza peptică neresponsivă la dilatația endoscopică, pacienții cu esofag Barrett cu displazie persistentă după tratamentul endoscopic.
Tratamentul chirurgical cuprinde fundoplicatura Nissen sau Toupet pe cale laparoscopica. Scopul intervențiilor de fundoplicatură este de a consolida sfincterul esofagian inferior pentru a împiedica refluxul gastroesofagian.
În cazul pacienților ce prezintă și obezitate, tehnicile de fundoplicatura au eficacitate redusă motiv pentru care se poate realiza bypass gastric Roux-en-Y pe cale laparoscopica, intervenție ce determină și controlul obezității cu scăderea greutății corporale.
Complicațiile bolii de reflux gastroesofagian includ:
Esofagita de reflux apare în contextul iritării mucoasei esofagiene de către refluxatul acid. În funcție de severitate, are multiple grade și poate determina apariția durerilor retrosternale sau a disfagiei, dar poate fi și asimptomatică.
Stenoza peptică reprezintă o îngustare a lumenului esofagian determinată de vindecarea necorespunzătoare a inflamației esofagiene cu apariția fibrozei.
Esofagul Barrett apare prin înlocuirea mucoasei normale esofagiene cu un alt tip celular cu potențial de transformare malignă și apariția adenocarcinomului esofagian.
Hemoragia digestivă superioară apare în cazurile severe de esofagită de reflux și se poate manifesta prin vărsătura cu sânge sau scaune negre.
Prognosticul
Prognosticul pacienților cu BRGE este unul bun în prezenta tratamentului, însă este frecventă reapariția simptomatologiei după întreruperea tratamentului, mai ales în contextul menținerii factorilor favorizanți ai refluxului gastroesofagian.

